Uncategorized

Treceti si pe la ei (5)

Despre Parisul anilor 50 si incertitudinea dintre promiscuitate ori curiozitate. Eu as zice ca la momentul actual, e arta fotografica.
Despre legaturi nu neaparat de sange si dragostea neconditionata fata de un copil fara parinti. E un subiect controversat, eu nu-mi dau cu parerea dar merita sa cititi aceste randuri.
Despre o alta carte participanta in campania vALLuntar, si anume: Dragostea nu-i de mine.
Am trecut iar pe la Doina si am vazut sarmalele ei de post, desi e dimineata ma preling pe sub scaun si ce n-as da sa le am pe farfurie. In stomac, mai bine zis…
Vulpitza spune sa mergem la Paris cat suntem tineri. Are dreptate, si iata de ce nu-i pare rau ca a facut-o:
Ca am vazut Venetia cu bani putini, ca am cutreierat orase cu mancare la pachet, ca am admirat Londra in plinatatea vietii.

Ca nu am zacut la soare in statiuni all-inclusive, ca am lasat Grecia, Bulgaria sau Turcia pentru viitor si ca mereu am amanat destinatii care pareau pentru trei si nu pentru doi.
Despre invidiosii puturosi care incerca sa ne convinga pe noi sa ne limitam si nu incearca sa urce… Si pe care ii intalnim inca din anii copilariei!
Hapi scrie pentru toate femeile, de multe ori. Iar acum mi-a placut, in stilul ei sugubat, cum descrie rivalele pe care le-am avut de-a lungul vietii.